Astăzi, cafeaua este peste tot în jurul nostru, așa că ne este foarte greu să ne imaginăm o lume fără această băutură aromată care ne dă energie dimineața și care ne face zilele mai animate. Deși poate părea greu de crezut, cafeaua a apărut mult mai târziu decât alte băuturi care sunt extrem de populare astăzi.

Iată 10 lucruri mai puțin știute despre istoria acestei băuturi care face parte din viața noastră și a modului în care ea este preparată în diferite colțuri ale lumii:

1. Dacă o băutură precum ceaiul era consumată în China încă din secolul II î.Hr., cafeaua a fost descoperită mult mai târziu. Se bănuiește că originea cafelei se află în Etiopia și că strămoșii grupului etnic Oromo de astăzi sunt primii care au descoperit efectul energizant al boabelor de cafea cândva în secolul al X-lea d.Hr.
Cafeaua și începuturile sale spirituale

2. Însă cea mai veche dovadă a consumului de cafea datează din secolul al XV-lea d.Hr. Istoricii au stabilit că băutura a început să fie consumată în mănăstirile sufite din Yemenul de azi (Peninsula Arabică), după ce negustorii au adus boabele de cafea din Etiopia în Yemen și au început să le cultive și aici.
Asceții sufiți (curent mistic din cadrul islamului care punea accent pe apropierea de Allah prin iubire și asceză) foloseau băutura pentru a se concentra mai bine atunci când îl slăveau pe Dumnezeu și pentru a rămâne treji în timpul rugăciunilor nocturne.
Prin urmare, începuturile consumului de cafea sunt legate direct de practicile religioase din lumea islamică.

3. Dincolo de datele istorice, originea cafelei este înconjurată de la mai multe povești și legende. Într-una dintre ele este vorba de misticul yemenit Abu al-Hasan al-Shadhili. Se spune că, pe când acesta călătorea în Etiopia, a observat păsări cu o vitalitate neobișnuită. Când a gustat din boabele pe care le mâncau păsările, a simțit și el aceeași energie.

4. O altă legendă atribuie descoperirea cafelei lui Omar, un discipol al lui Abu al-Hasan al-Shadhili. Potrivit acestei cronici, Omar a fost exilat din Mocha într-o peșteră din deșert. Deoarece murea de foame, Omar a gustat niște boabe culese dintr-un arbore din apropiere, dar acestea erau amare. Apoi a încercat să le prăjească, dar s-au întărit. Apoi, Omar le-a fiert ca să le înmoaie, iar atunci a obținut un lichid maroniu aromat. Când l-a băut, Omar a fost revitalizat și a rezistat timp de mai multe zile în peșteră. După ce în Mocha au ajuns vești despre această băutură miraculoasă, Omar a fost primit înapoi și a fost sanctificat.

Prima cafenea europeană
5. Până în secolul al XVI-lea, cafeaua s-a răspândit în Orientul Mijlociu, Persia (Iranul de astăzi), Turcia, Cornul Africii și nordul Africii. În anul 1414 era cunoscută la Mecca, iar la începutul secolului al XVI-lea și la Istanbul, capitala Imperiului Otoman, care s-a umplut de cafenele.
Din Orientul Mijlociu, consumul de cafea s-a răspândit în Italia, iar apoi în restul Europei. Ulterior, boabele de cafea au fost transportate de către olandezi în Asia de Sud-Est și în Americi.

6. În Europa, cafeaua a ajuns mai întâi la Veneția – mica republică avea unul dintre cele mai importante porturi europene și făcea un comerț activ cu nordul Africii. Negustorii venețieni au introdus consumul de cafea în rândurile elitei venețiene, ai cărei reprezentanți plăteau sume piperate pentru această băutură. Prima cafenea europeană s-a deschis în Veneția, în anul 1645.

7. Prima plantație de cafea din Brazilia a apărut în anul 1727. Până în 1800, cafeaua s-a transformat dintr-o băutură pentru elită într-una la care aveau acces și oamenii obișnuiți.
Timp de mai multe decenii din secolele XIX-XX, Brazilia a avut cvasimonopol în producția de cafea. Treptat însă, țări precum Columbia, Guatemala, Nicaragua, Indonezia și Vietnam au început să producă tot mai multă cafea. În prezent, Vietnam este al doilea cel mai mare producător de cafea din lume, după Brazilia.

Cum preparăm cafeaua
8. În prezent, consumul de cafea s-a răspândit în întreaga lume, iar cafeaua poate fi preparată și consumată într-o mulțime de moduri, de la espresso la cafea la filtru și de la caffè latte la cappuccino.

Dincolo de sortimentele servite pe terasă sau la restaurant, cafeaua consumată acasă este și ea tot mai diversă – de la cafea mai slabă la cafea tare cu gust intens – datorită aparatelor de preparare tot mai inventive.

Espressoarele tot mai performante permit prepararea unui număr foarte mare de specialități: de la espresso, la cappuccino sau caffè latte, la cafea la filtru sau latte macchiato.
De exemplu, cele mai noi cafetiere pot face cafeaua chiar înainte de trezirea proprietarului, pentru ca acesta să se scoale simțind aroma cafelei proaspăt măcinate.

9. Cafeaua espresso, una dintre cele mai populare sortimente de cafea din lume, a fost preparată pentru prima dată în Italia (numele de „espresso” vine de la timpul rapid de pregătire). Această cafea concentrată, cu o aromă intensă, se pregătește sub presiune într-un aparat special numit espressor: o cantitate mică de apă care aproape dă în clocot (apa trebuie să aibă în jur de 88-90 de grade Celsius) este trecută prin cafeaua fin măcinată (aproximativ 7-8 grame de cafea).
O cafea espresso are mai multă cafeină pe unitate de volum decât cafeaua obișnuită, însă este servită în porții mai mici. În mod tipic, o porție de espresso are în jur de 25-30 de ml. Totodată, espresso este baza pentru alte băuturi precum caffè latte, cappuccino, caffè macchiato, cafe mocha sau cafeaua americană.

10. Preparată total diferit, dar la fel de populară precum espresso, cafeaua turcească a fost înscrisă pe Lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Cafeaua turcească se prepară din boabe de cafea prăjite și măcinate foarte fin. Cafeaua este apoi fiartă înăbușit (nu este dată în clocot), într-un ibric de cupru numit „cezve”. Imediat ce cafeaua ajunge pe punctul de a da în clocot, este luată de pe foc. Cafeaua rezultată este tare, este băută din cești mici, și are un strat gros de zaț pe fund.

Sursa: greatnews.ro