România s-a alăturat altor 60 de state membre ale ONU și Secretarului General Ban Ki-moon care, în cadrul dezbaterii deschise a Consiliului de Securitate, organizată la 14 aprilie 2016, la inițiativa Chinei, țara care deține președinția lunară a Consiliului de Securitate, au condamnat proliferarea actelor si amenințărilor teroriste.

În intervenția sa, Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, a salutat oportunitatea organizării acestei dezbateri la scurt timp după prezentarea Planului de acțiune al Secretarului General privind combaterea extremismului violent și la doar câteva zile după Conferința de la Geneva pe aceeași temă, precum și în perspectiva revizuirii Strategiei globale anti-terorism a ONU, în luna iunie a acestui an.

Subliniind că terorismul amenință suveranitatea statelor, constituie o violare a Cartei ONU și a Declarației Universale a Drepturilor Omului și un obstacol în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, a arătat că România contribuie activ la eforturile comunității internaționale de combatere a amenințărilor teroriste. Citându-l pe Secretarul General Ban Ki-moon, care a declarat la Geneva că trebuie să ne concentrăm asupra cauzelor profunde ale terorismului, « deoarece atunci când am ajuns în situația de a combate terorismul, este deja prea târziu, iar grupări radicale de genul Statului Islamic se răspândesc acum precum cancerul », diplomatul român a arătat că, la nivel mondial, este necesară o strategie integrată, care să includă atât un răspuns ferm la fenomenul terorismului și extremismului violent, cât și măsuri de prevenție :

« Terorismul constituie o amenințare permanentă și difuză la adresa umanității. Atentatele recente, care au ucis sute de oameni în Siria, Irak, Liban, Mali, Burkina Faso, Coasta de Fildeș, Belgia, Turcia și Pakistan arată că nici o țară nu este imună la acest flagel. Statisticile arată că circa 30.000 luptători teroriști străini, provenind din peste 100 de țări, operează astăzi în Siria, Irak și Libia. Ei reprezintă o amenințare serioasă și pentru securitatea țărilor din care provin, în momentul în care se vor întoarce acasă, iar efectul este multiplicat de o campanie media agresivă de recrutare și obținere de sprijin logistic. »

A reliefat că aplicarea cu fermitate a unor măsuri anti-teroriste trebuie să facă parte din răspunsul comunității internaționale, dar că terorismul nu va putea fi eradicat doar prin operațiuni de securitate sau militare :

« Pentru eradicarea terorismului avem nevoie, deopotrivă, de o viziune pe termen lung și de un răspuns adecvat pe termen scurt. Dincolo de abordările politice și economice naționale, care pot fi diferite de la o țară la alta, ne trebuie o abordare globală proactivă, care să includă implicarea pozitivă a tinerilor, accesul la educație, învățarea respectului față de drepturile omului, diversitate și egalitate de gen, crearea de oportunități pe piața muncii pentru a combate sărăcia și marginalizarea socială. De o egală importanță este să evităm asocierea terorismului și extremismului violent cu orice religie, naționalitate, civilizație sau grup etnic.»

Ambasadorul Ion Jinga a evidențiat și o serie de măsuri care ar putea fi avute în vedere pe termen scurt : «Combaterea grupării Statul Islamic trebuie să includă și structurile asociate acesteia, aflate pe spații mai largi decât cele controlate efectiv de către Daesh, deoarece ele permit grupării teroriste principale să își extindă aria de acțiune. În același timp, trebuie îmbunătățite măsurile de combatere a propagandei teroriste prin Internet, a traficului ilegal de arme și a surselor de finanțare a terorismului.

Chestiunea definiției terorismului continuă să rămână o preocupare majoră, afectând cooperarea internațională în neutralizarea autorilor atentatelor teroriste și aducerea lor în fața justiției. Inspirându-ne de la Montesquieu, trebuie să punem înainte de toate legea, pentru că respectarea legii se află la fundația tuturor societăților democratice».

Ambasadorul României la ONU a încheiat spunând că: “ONU este poziționată unic în acest efort de construcție a unei coaliții universale împotriva terorismului, care să asigure legitimitatea răspunsului pe termen lung și măsuri eficiente pe termen scurt. Convențiile ONU în vigoare oferă cadrul legal pentru o serie de pași ce trebuie făcuți în eradicarea terorismului, iar revizuirea Strategiei globale anti-terorism a ONU, care va avea loc în luna iunie 2016, va fi un alt pas deosebit de important, inclusiv din perspectiva Planului de acțiune împotriva extremismului violent. România sprijină cu fermitate acest proces».

Dezbaterea din cadrul Consiliului de Securitate a constituit un nou prilej de reafirmare a priorităților și angajamentului României în lupta împotriva terorismului și extremismului violent.