Am sesizat tot mai des în articolele din presă că nu se mai face nicio diferență între substantivele accident și incident. Deși sunt foarte asemănătoare, fiecare dintre cele două cuvinte are o conotație diferită, iar formulările de tipul „incident aviatic”, „incident rutier”, „incident de muncă” ar trebui evitate pe cât posibil.

Daca ar fi să ne luăm doar după definițiile oferite în DEX, este destul de greu să stabilim o diferență precisă între sensurile uzuale ale termenilor „incident” și „accident”.

ACCIDENT: 1. Eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea). ♦ Fapt întâmplător, banal, care aduce nenorocire.

INCIDENT: 1. Întâmplare neașteptată (și neplăcută) care apare în desfășurarea unei acțiuni.

Potrivit lingvistului Rodica Zafiu, la prima vedere, principala diferență dintre termeni ar fi gradul de afectare, de gravitate a daunelor.

Lucrurile sunt, totuși, mai complicate. Contextele prototipice pentru cele două-cuvinte par a fi accident de circulație, respectiv incident diplomatic; în genere, incidentul presupune conflict și intenție, în vreme ce accidentul este efectul nefericit al întâmplării.

„Aceste explicații sunt provocate de constatarea că în limbajul actual al presei se manifestă o tendință destul de puternică de a generaliza uzul substantivului incident, care ajunge să-l substituie pe accident chiar în contextele cele mai specifice acestuia din urma”, spune Rodica Zafiu.

Aceasta mai precizează că, în afara contextelor în care incident este alegerea firească, pentru că se relatează fapte produse de agenți specifici, cu intenție – „Incident fără precedent în Parlamentul României: o persoană s-a aruncat de la balcon” (agenda.ro, 23.12.2010); „Oscar Hernandez, atacatorul căutat în legătura cu incidentul armat din apropierea Casei Albe, a fost arestat” (B1.ro, 16.11. 2011) – există multe altele în care în mod normal s-ar fi folosit substantivul accident: „Incidentul aviatic din Polonia: Imagini din avionul groazei, filmate chiar de un pasager” (Evenimentul zilei, 5.11.2011); „Un avion s-a ciocnit cu un mistreț – incidentul, la un pas de catastrofă?” (ziare.com); „nu a mai reușit sa ajungă din cauza unui incident de circulație”, (Viva! 25.11.2011) etc.

Pe site-ul BBC, un specialist răspunde la o întrebare pusă de un cititor, privind diferența dintre incident și accident, reafirmând ideea de absență a intenționalității (în cazul lui accident) și de sens mai general, care poate acoperi situații diferite (pentru incident). Influența italiană (în care termenul incidente are și sensuri ale cuvântului românesc accident) e mai puțin probabilă. Poate fi vorba însă, în română, și de o evoluție semantică internă, provocată de asemănarea semantică dintre cei doi termeni.

Ca de obicei, Rodica Zafiu ne trimite la consultarea mai vechii noastre lexicografii: în dicționarul academic al lui Laurian și Massim (1871- 1876), substantivul incident este „eveniment, caz, întâmplare, circumstanță, împrejurare”, iar accident – „întâmplare, eveniment neașteptat”.

În Dicționarul limbii române (DA, coordonat de Sextil Pușcariu, 1913-1934), accident este „ceea ce curmă mersul regulat al lucrurilor. «întâmplare» (mai ales nenorocoasă), iar incident e definit ca „întâmplare neașteptată produsă în cursul unei întreprinderi”. În Dicționarul limbii românești al lui A. Scriban (1939), accident e „întâmplare neprevăzută, nenorocire”, iar incident „întâmplare neînsemnată în cursul unei afaceri”.

Cum se vede, distincțiile nu au fost prea clare nici în trecut. Uzul relativ stabilizat e însă tulburat de oscilațiile actuale. (avocatnet.ro)