DESCOPERIRE. Când inima încetează să mai bată, iar sistemul respirator şi cel circulator se opresc, persoana este declarată decedată. Funcţionarea corpului se opreşte, dar viaţa dispare?
Documentele publicate în această săptămână prezintă probe evidente că unele părţi ale corpului sunt încă funcţionale şi la câteva zile după ce restul corpului a încetat să mai funcţioneze. Descoperirea ar putea schimba modul în care privim transplantul de organe.
Microbiologul Peter Noble, împreună cu echipa sa de la Universitatea din Washington, au investigat genele active din şoareci şi peşti zebră decedaţi. Cercetările anterioare au identificat un mănunchi de gene din cadavre umane, care au rămas active timp de 12 ore, de la ora decesului.
Rezultatele finale ale cercetării au identificat peste 1.000 de gene, care au funcţionat câteva zile de la data decesului, însă nu a fost ca şi cum le-ar fi trebuit un timp mai îndelungat să se oprească decât restul corpului, de fapt activitatea lor a crescut.
La şoareci, peste 515 de gene au funcţionat la capacitate maximă până la 24 de ore de la deces. La peştele zebră, 548 de gene au rămas funcţionale patru zile la rând, după ce animalul a decedat.
Echipa a făcut descoperirea analizând nivelul de acid ribonucleic prezent în şoarecii şi peştii decedaţi, în decursul a peste 98 de ore. Acidul ribonucleic transmite genelor ce proteină trebuie produsă de către celule, aşadar, un număr mare de proteine regăsit într-o celulă înseamnă că un număr mult mai mare de gene este activ. Un alt lucru interesant este că genele ,,postmortem’’ erau genele care se activează în situaţii de urgenţă şi îndeplinesc sarcini precum stimularea inflamaţiilor, activarea sistemului imunitar şi contracararea stresului. Unele gene se activau doar în momentul formării unui nou embrion, ca mai apoi să se stingă …pănă în momentul morţii, aparent.
,,Cel mai şocant lucru este că genele reproductive se activează după decesul persoanei’’ a declarat Noble.
Însă nu toate genele pe care le-au descoperit cercetătorii îndeplinesc activităţii benefice, genele care promovează creşterea celulelor canceroase, de asemenea, se activează după decesul animalelor. Cercetătorii sugerează că organismul se întoarce la rapiditatea de dezvoltare celulară a embrionilor.
Chiar dacă genele benefice nu vor fi niciodată atât de puternice încât să aducă la viaţă un şoarece, un peşte zebră sau un om, descoperirea ar putea avea un impact major pentru pacienţii care trăiesc cu organe transplantate. Studiile au dovedit că, pentru persoanele cu organe transplantate, poate exista un risc mult mai mare să dezvolte peste 32 de tipuri de cancer, inclusiv cancerul la ficat şi cancerul la plămâni.
,,Deşi transplantul poate salva viaţa persoanelor cu boli în fază terminală, creşte riscul ca persoana să dezvolte celule canceroase, în mare parte din cauza medicamentelor administrate pentru a suprima sistemul imunitar, pentru a preveni respingerea noului organ de către corp’’, a afirmat Eric A. Engels, de la Institutul Naţional de Sănătate din Statele Unite ale Americii.
Cantitatea de medicamente pe care destinatarul trebuie să o consume pentru ca organismul său să nu respingă noul organ este uluitoare, fapt ce poate explica riscul apariţiei cancerului.
Cercetarea a fost încărcată pe internet, echipa invită cercetătorii să îşi spună părerea despre documentele actuale înainte ca acestea să fie publicate într-o revistă.Până când datele vor fi verificate, părerile rămân sceptice, mai ales că cercetarea nu se poate baza doar pe probe de la animale.
Sursa info
