HRAM LA SCHIT Duminică, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Schitul cu hramurile “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” şi “Sfântul Apostol Andrei” din oraşul Borşa, Protopopiatul Vişeu, cu ocazia celui de-al doilea hram.
Soborul a fost alcătuit din 24 preoţi şi diaconi, din el făcând parte stareţul mănăstirii în sărbătoare, protos. Antonie Ciobanu, alături de stareţi de mănăstiri, preoţi duhovnici de mănăstire, preoţi de mir din oraşul Borşa şi parohiile învecinate.
Vremea de iarnă autentică, cu ninsori continui de trei zile, ce creează o atmosferă serafică, desprinsă parcă din minunile de pe acest pământ, nu i-a împiedicat pe credincioşii din Borşa şi din satele de pe Văile Izei şi Vişeului să urce pe jos dealul Mănăstirii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” şi „Sfântul Apostol Andrei” şi să se roage cu putere şi credinţă în suflet pentru ajutor de la Dumnezeu.
Şi au venit de au umplut biserica Mănăstirii şi pridvorul său generos. Credincioşii din Borşa sunt mari rugători şi iubitori de biserică, nelipsiţi de la slujbele duminicale şi din sărbători. La momentul pricesnei, a fost pomenit Arhiepiscopul Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, de la a cărui trecere în eternitate se împlinesc în această săptămână 40 de zile.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie Arhierească au fost date de Grupul de muzică bizantină “Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de diacon prof. drd. Adrian Dobreanu. La priceasnă au cântat Larisa Şteţco, fiica ctitorului schitului, şi Silvia Horj din Borşa.
Cuvântul de învăţătură, rostit de PS Iustin Sigheteanul, s-a referit la pericopa evanghelică a acestei duminici, a XXVII-a după Rusalii, a tămăduirii femeii gârbove. Un cuvânt presărat cu multe învăţături duhovniceşti de care creştinii este bine să ţină cont, pentru că au fost spuse ca să le netezească drumul spre mântuire.
„Dumnezeu când face binele, El Însuşi hotărăşte când şi cui să îl facă, a spus Preasfinţitul părinte. Şi-l face fără margini. Fără să fie rugat, fără să se insiste, ca de altădată, când femeia cananeancă L-a rugat de mai multe ori pe Mântuitorul să-i vindece fiica. De data aceasta, Mântuitorul o scoate din anonimat pe această femeie bătrână şi gârbovă şi o aduce din această stare de umilinţă, în faţă, pentru că Mântuitorul n-a văzut numai trupul ei bolnav şi neputincios. A văzut sufletul ei curat şi credincios. I-a văzut marea smerenie şi multa răbdare. I-a redat demnitatea. A reaşezat-o în societate, fără să fie rugat să facă acest lucru. Mântuitorul arată că femeia nu este cu nimic mai prejos decât bărbatul, pentru că El S-a născut din femeie, de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria. Creştinismul a ridicat femeia pe treapta unde ea nu a fost niciodată. Creştinismul a ridicat femeia egală cu bărbatul şi mai mult chiar, pentru că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu, cântată şi cinstită în Biserica noastră Ortodoxă. Şi după Maica Domnului toate femeile, toate mamele au fost cinstite,” a mai spus P.S. Iustin Sigheteanul.
După Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată Slujba Parastasului după veşnicul de pomenire Arhiepiscop Justinian, care a rectitorit din temelii mult încercata Episcopie a Maramureşului, ridicând-o, într-un sfert de secol, în rândul marilor eparhii din ţară. În final, cei patru vieţuitori ai Mănăstirii au oferit P.S. Iustin Sigheteanul o icoană a Maicii Domnului ce va fi pusă în Muzeul Episcopiei.
Schitul cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” şi „Sfântul Apostol Andrei” din Borşa a fost zidit începând din 1996 de către Gheorghe Şteţco zis Ghiţă Gagea, cu soţia Adriana, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru darurile pe care i le-a dat în viaţă. Schitul a fost ridicat pe un teren moştenire de la părinţi.
În urmă cu 10 ani a fost construită şi biserica. Acum schitul aparţine canonic şi juridic de Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, dar acest lucru nu l-a îndepărtat pe ctitor de locaşul monahal, ci stă alături de cei 4 călugări din obşte şi îi ajută cu ce poate. Biserica schitului se pregăteşte pentru pictură. Alături de acest schit, în oraşul Borşa mai există încă 4 aşezăminte monahale, vieţuite de călugări şi călugăriţe. Se poate spune că este localitatea din ţară cu cele mai multe aşezăminte monahale.
