13 APRILIE este a 103-a zi a calendarului gregorian.
Evenimente
1204: A patra cruciadă: Ocuparea capitalei bizantine Constantinopol.
1742: A avut loc, la Dublin, premiera oratoriului „Messia” a compozitorului german Georg Friedrich Händel.
1864: Camera Deputaților a adoptat o moțiune de vot de blam asupra guvernului Kogălniceanu, care și-a depus demisia, respinsă însă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
1919: Masacrul de la Jallianwala Bagh denumit și masacrul de la Amritsar, își trage numele de la grădina Jallianwala Bagh din orașul Amritsar din nordul Indiei unde, la 13 aprilie 1919 (în timpul fesivalului punjab Baisakhi) cincizeci de soldați ai Armatei Britanice a Indiei, sub comanda generalului Reginald Dyer, au deschis focul fără avertisment asupra unui grup neînarmat de civili. Focurile de armă au durat 10–15 minute, până aproape de epuizarea muniției. Dyer le-a ordonat soldaților să reîncarce armele de câteva ori și li s-a cerut să ucidă oamenii, nu doar să-i rănească sau să-i sperie. Sursele oficiale ale Rajului Britanic au estimat numărul de morți la 379, iar pe cel de răniți la 1.100. Chirurgul civil dr. Smith a indicat că au fost 1.526 de victime. Numărul victimelor citat, însă, de Congresul Național Indian a fost de peste 1.500, dintre care circa 1.000 de morți. (FOTO)
1924: Referendumul popular organizat în Grecia privind proclamarea republicii.
1941: Al doilea război mondial: Trupele Germaniei hitleriste au ocupat Belgradul.
1945: Proclamarea oficială a administrației românești în Transilvania de Nord (ocupată, în 1940, de Ungaria horthystă), restabilită la 9 martie 1945.
1948: Marea Adunare Națională a votat Constituția Republicii Populare Române, prima constituție postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziție al perioadei pe plan economic și social. A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, și un nou guvern, condus de dr. Petru Groza.
1970: Echipajul navei spațiale Apollo 13 a anunțat primele probleme, în zborul spre Lună, de îndată ce a observat explozia unei butelii cu oxigen.
1975: Izbucnirea războiului civil în Liban (1975-1990).
1992: Proclamarea Republicii Federale Iugoslavia, formată din Serbia și Muntenegru.
Nașteri
1519: Caterina de Medici, regină a Franței (d. 1589)
1743: Thomas Jefferson, al 3-lea președinte al Statelor Unite (d. 1826)
1769: Thomas Lawrence, pictor englez (d. 1830)
1885: Georg Lukács, filosof, scriitor și critic literar de origine maghiară (d. 1971)
1886: Nicolae Tonitza, pictor, grafician și critic de artă român (d. 1940)
1906: Samuel Beckett, prozator și dramaturg irlandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1989)
1919: Howard Keel, actor și cântăreț american (d. 2004)
1922: John Braine, scriitor englez (d. 1986)
1927: Maurice Ronet, actor francez (d. 1983)
1930: Sergiu Nicolaescu, regizor, actor, producător și om politic român (d. 2013)
1936: Nicolae Velea, prozator român (d. 1987)
1939: Seamus Heaney, scriitor nord-irlandez, laureat al Premiului Nobel (d. 2013)
1940: Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008
1940: Vladimir Cosma, violonist, compozitor și dirijor francez de origine română
1941: Michael S. Brown, medic american, laureat al Premiului Nobel
1943: Rodica Mandache, actriță română
1963: Garri Kasparov, șahist rus, campion mondial
Decese
1605: Boris Godunov, țar al Rusiei (asasinat)
1695: Jean de la Fontaine, autor francez (n. 1621)
1794: Nicolas Chamfort, scriitor francez (n. 1741)
1796: Gherasim Adamovici, episcop ortodox (n. 1733)
1855: Henry De la Beche, geolog englez (n. 1796)
1937: Ilia Ilf, scriitor rus (n. 1897)
1938: Archibald Belaney (Grey Owl), conservaționist canadian (n. 1888)
1945: Ernst Cassirer, filosof german (n. 1874)
1993: Francisc Munteanu, scriitor, regizor român (n. 1924)
2015: Günter Grass, poet, nuvelist, dramaturg, sculptor, romancier și grafician german (n. 1927), Premiul Nobel pentru literatuyră, 1999.
Sărbători
Ziua Internațională a Rock-n-Roll-ului
