SE SCHIMBĂ LUMEA Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat, miercuri seară, că recunoaşte oraşul Ierusalim drept capitală a Israelului, afirmând că decizia constituie „o nouă abordare” în efortul de soluţionare a conflictului israelo-palestinian.

„Fiecare preşedinte american a refuzat să mute Ambasada SUA la Ierusalim şi să recunoască Ierusalimul drept capitală a Israelului, considerând că amânările vor contribui la avansarea procesului de pace. Însă, după 20 de ani, constat că nu ne apropiem de obţinerea păcii” între Israel şi palestinieni, a afirmat Donald Trump.

„Am decis că a venit momentul să recunosc Ierusalimul ca fiind capitala Israelului”, a declarat preşedintele Statelor Unite, argumentând că hotărârea sa marchează „o nouă abordare” în efortul de soluţionare a conflictului israelo-palestinian. „Alţi preşedinţi americani au făcut această promisiune în campanie, dar nu au onorat-o. Astăzi, eu onorez promisiune”, a subliniat Donald Trump.

Liderul de la Casa Albă a activat un document executiv din anul 1995 prin care Statele Unite asumau angajamentul de a muta Ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Donald Trump a ordonat Departamentului de Stat să iniţieze pregătirile pentru mutarea Ambasadei SUA la Ierusalim.

„Consider că aceste decizii sunt în sensul celor mai bune interese ale Statelor Unite ale Americii şi în sensul continuării eforturilor de pace între Israel şi palestinieni. (…) Oraşul Ierusalim este una dintre cele mai sensibile probleme. Reafirm angajamentul Administraţiei mele pentru procesul de pace. Vom obţine pacea, pacea nu este niciodată imposibil de obţinut”, a subliniat Donald Trump, îndemnând liderii din Orientul Mijlociu să iniţieze eforturi active pentru pace.

Problema Ierusalimului

Poziţia comunităţii internaţionale privind Ierusalimul nu s-a schimbat prea mult în ultimii 70 de ani. Planul de partajare votat de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la 29 noiembrie 1947 prevede crearea unui „corpus separatum“ plasat sub un regim de administrare internaţională. Istoria, totuşi, a decis altfel, deoarece Ierusalimul a fost împărţit la sfârşitul primului război arabo-israelian (1948-49).

Partea vestică a fost cucerită de tânărul stat Israel, care a decis repede să facă din această parte a Ierusalimului, capitală. În ceea ce priveşte jumătatea de est, unde se află  Oraşul Vechi şi locurile sfinte ale celor trei religii monoteiste (Zidul Plângerii, Biserica Sfântului Mormânt şi Moscheea al-Aqsa),  este administrata provizoriu de Iordania. Dar marea majoritate a comunităţii internaţionale persistă să nu recunoască nici o suveranitate asupra oraşului, multe ţări instalându-şi  ambasadele lor în Israel la Tel Aviv.

Războiul de şase zile, care a opus în iunie 1967 statului evreu vecinilor săi arabi, a schimbat din nou situaţia. După trei zile de luptă, armata israeliană a cucerit nu numai Sinaiul, Cisiordania şi Gaza, ci şi Ierusalimul de Est. Guvernul a decis curând să aplice aici legea israeliană.

În iulie 1980, Knesset-ul (parlamentul israelian)  a adoptat o lege fundamentală, transformând oraşul în capitală „unificată şi indivizibilă“ a statului. Clădirile administrative au fost transferate în partea estică a oraşului, iar vaste cartiere de colonizare au fost dezvoltate. Dar Europa şi Statele Unite au continuat să considere această mişcare a Israelului ca fiind neconformă cu dreptul internaţional. De aceea au refuzat până acum să-şi transfere reprezentanţele diplomatice.

De la Acordurile de la Oslo, există un consens larg că Ierusalimul de Est este destinat să devină capitala unui viitor stat palestinian. Negocierile au fost iniţiate în această direcţie la începutul anilor 2000, dar s-au încheiat. Liderii coaliţiei de dreapta care se află la putere în Israel sunt ostili ideii de a renunţa la o parte a oraşului. Recunoaşterea statutului său de capitală de către Statele Unite este, din punctul lor de vedere, o victorie. Pentru palestinieni înseamnă sfârșitul visului lor de independenţă.