AcasăLifestyleMondenNOAPTEA DE SFÂNTUL ANDREI - Tradiţii respectate cu sfinţenie de bătrâni

NOAPTEA DE SFÂNTUL ANDREI – Tradiţii respectate cu sfinţenie de bătrâni

spot_img

DISTRIBUIȚI

NOAPTEA DE SFÂNTUL ANDREI Credincioşii îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, creştinătorul neamului românesc.

Este numit „Cel dintâi chemat“, întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat, ziua fiind totodată Sărbătoare Bisericească Naţională.

Noaptea Sfântului Andrei este marcată de unele obiceiuri, tradiţii, superstiţii spectaculoase, de sorginte precreştină. Sunt vizate protecţia atât a oamenilor, cât şi a locuinţelor şi animalelor lor. Acestea sunt respectate la literă din moşi, strămoşi.

În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare. Momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.

„Andrei cap de iarnă“ (aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele, scrie Observator.

Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii“ să fure „mana vacilor“, „minţile oamenilor“ şi „rodul livezilor“.

Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo. În această noapte, aceste spirite devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire.

În aceste condiţii, usturoiul este folosit întru apărarea gospodăriei. Uşile şi ferestrele casei, grajdurile, coteţele erau unse cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele sau se atârnau cununi împletite de usturoi.

Usturoiul folosit la aceste practici de apărare era de obicei „menit“ cu un an înainte, tot în noaptea Sfântului Andrei.

O ceremonie de „păzire“ a usturoiului implica participarea fetelor şi flăcăilor din sat. Aceştia petreceau, în vreme ce usturoiul căpăta calităţile pentru protecţie.

Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va să vie ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice. Dar şi ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a fost sfinţit la biserică şi păstrat la icoană).

Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte – pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare – şi candele aprinse lângă icoane.

Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă.

Se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd. Sunt scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.

Paradoxal, în această noapte, se poate apela la duhurile rele pentru a afla identitatea unor hoţi sau criminali sau locul unde s-au pierdut lucruri ori oameni.

Postul vreme de trei zile, lumânările, bănuţii din argint, apa sfinţită, într-un cadru marcat de moarte, cimitirul satului, sunt elementele folosite în această practică ritualică ce poate fi săvârşită doar de persoane cu mintea puternică.

În noaptea Sfântului Andrei se crede că lupii încep să vorbească, îşi pot mişca gâtul, devin mai sprinteni. Iar oamenii care îi aud află secrete groaznice.

Mai multe  despre această sărbătoare citiţi AICI

loading...

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img




TE-AR MAI PUTEA INTERESA