PROIECT DE LEGE ÎN PARLAMENT Proiect de interzicere a comportamentului de hărțuire, hărțuire sexuală sau psihologică, în spațiul public și privat, depus în Parlament. Legea pentru completarea Legii 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi este semnată de deputatul independent Oana Bîzgan și își propune pedepsirea fenomenului din ce în ce mai prezent în spațiul public al hărțuirii, femeile fiind cele mai des victime. Statisticile sunt elocvente, din acest punct de vedere.
„Opt din zece femei spun că nu se simt în siguranță când merg pe stradă noaptea iar patru din zece nu se simt în siguranță nici în timpul zilei”, arată inițiatoarea. Proiectul vine și cu amenzi, care pot ajunge până la 100.000 de lei.
Proiectul de lege a fost elaborat în contextul în care hărțuirea devine un fenomen răspândit în mediul public din România, în bună parte din cauza faptului că fenomenul e definit și reglementat foarte restrictiv în legislația în vigoare.
Potrivit deputatului independent, definiri vagi, carențe din legislație precum și categorii întregi de forme de hărțuire care nu intră sub incidența legii, creează un climat propice pentru comportament toxic în public, în privat, precum și în mediul profesional. Opt din zece femei spun că nu se simt în siguranță când merg pe stradă noaptea iar patru din zece nu se simt în siguranță nici în timpul zilei
„Un exemplu elocvent e lipsa legislației care adresează hărțuirea din spații publice. Hărțuirea din spații publice, cunoscută și sub numele de hărțuire stradală afectează un număr foarte mare de fete și femei din România. Astfel opt din zece femei spun că nu se simt în siguranță când merg pe stradă noaptea iar patru din zece nu se simt în siguranță nici în timpul zilei. Șapte din zece femei nu se așteaptă ca vreo altă persoană să intervină dacă sunt hărțuite pe stradă”, spune Oana Bîzgan.
Deputatul independent mai arată că un alt exemplu de carență legislativă îl reprezintă legislația în vigoare cu privire la hărțuirea sexuală.
„Hărțuirea sexuală e reglementată nu o dată, ci de două ori în codul penal, dar definirile sunt foarte restrictive și aplicabile doar în cadrul relațiilor de muncă. Asta în ciuda directivelor europene care definesc foarte larg același concept. Astfel, conform art. 3 din directiva 2010/41/UE “hărțuirea sexuală este situația în care se manifestă un comportament indezirabil cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca scop sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator”. Cu toate aceste reglementări și în ciuda lipsei aproape totale de statistici privind hărțuirea sexuală, campanii pe rețelele sociale precum campania #metoo ne arată cât de răspândită este problema în România”, spune parlamentarul.
Citește continuarea, AICI.
