Tot mai multe afaceri din România își propun să demonstreze că performanța economică și responsabilitatea socială pot merge împreună. Susținută de Uniunea Europeană și de programe de finanțare dedicate, economia socială câștigă teren inclusiv în comunitățile rurale, unde noile întreprinderi pot genera locuri de muncă, pot susține producătorii locali și pot oferi oportunități persoanelor vulnerabile.
Economia socială, între profit și responsabilitate
Într-o economie în care succesul unei companii este măsurat, de regulă, prin cifra de afaceri, profit și capacitatea de dezvoltare, economia socială aduce o perspectivă complementară: valoarea unei afaceri poate fi evaluată și prin beneficiile pe care le generează pentru oameni și comunitate.
Economia socială reunește întreprinderi, cooperative, asociații și alte organizații care desfășoară activități economice urmărind, în același timp, obiective sociale. Aceste structuri produc bunuri, oferă servicii, concurează pe piață și trebuie să fie sustenabile financiar. Ceea ce le diferențiază este prioritatea acordată interesului comunitar, incluziunii sociale și utilizării rezultatelor economice pentru atingerea unor obiective cu impact pozitiv asupra societății.
În România, sectorul este reglementat prin Legea nr. 219/2015 privind economia socială. Statutul de întreprindere socială este recunoscut prin atestare, iar legislația stabilește inclusiv obligația de a aloca minimum 90% din profitul sau excedentul realizat scopului social și rezervei statutare. Este o diferență importantă față de responsabilitatea socială corporativă tradițională: misiunea socială nu reprezintă doar o activitate complementară, ci face parte din însăși structura și funcționarea întreprinderii.
Un sector important pentru economia europeană
La nivel european, economia socială reprezintă deja o componentă semnificativă a pieței muncii. Potrivit evaluării intermediare publicate de Comisia Europeană în 2026, peste 4,3 milioane de organizații din economia socială contribuie la crearea a aproximativ 11,5 milioane de locuri de muncă în Uniunea Europeană.
Recunoscând acest potențial, Comisia Europeană a adoptat în decembrie 2021 Planul de acțiune pentru economia socială, iar în noiembrie 2023 Consiliul Uniunii Europene a recomandat statelor membre dezvoltarea unor politici și strategii naționale care să faciliteze accesul întreprinderilor sociale la finanțare, piețe, competențe și oportunități de dezvoltare.
Dincolo de cifre, miza europeană este una concretă: crearea unor economii locale mai reziliente, integrarea persoanelor care întâmpină dificultăți pe piața muncii și dezvoltarea unor servicii și activități economice care răspund nevoilor reale ale comunităților.
România și oportunitatea dezvoltării antreprenoriatului social
Economia socială cunoaște o dezvoltare semnificativă și în România. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, până la sfârșitul lunii martie 2026 au fost acordate 9.154 de atestate de întreprindere socială, dintre care 6.637 erau valabile la data raportării. Totodată, 64 de mărci sociale pentru întreprinderi sociale de inserție erau valabile.
Programele europene contribuie la această evoluție, oferind sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale, formarea antreprenorilor și crearea de locuri de muncă. Un rol important îl are Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027, care finanțează inclusiv inițiative antreprenoriale în mediul rural.
În Regiunea Nord-Vest, un exemplu este proiectul „Sprijin pentru comunitatea rurală prin economie socială”, cod 312242, coordonat de Asociația ASSOC și cofinanțat de Uniunea Europeană. Proiectul urmărește sprijinirea înființării a 34 de întreprinderi sociale în județele Maramureș, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Satu Mare, Cluj și Bihor, cu accent pe dezvoltarea economică a comunităților rurale și integrarea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile.
Gelateria Chupetta – un exemplu de antreprenoriat social în Maramureș
Un exemplu al modului în care economia socială poate fi integrată într-o activitate antreprenorială tradițională este proiectul Gelateria Chupetta din Maramureș, construit în jurul producției artizanale de înghețată și al valorificării resurselor locale. Planul de afaceri prevede dezvoltarea unui laborator de gelaterie, crearea a patru locuri de muncă, inclusiv unul destinat unei persoane dintr-un grup vulnerabil din mediul rural, și dezvoltarea unor relații comerciale cu cel puțin cinci producători locali. Prin utilizarea laptelui, fructelor de sezon și a ingredientelor provenite din zonă, inițiativa urmărește să susțină agricultura locală și să promoveze autenticitatea gastronomică a Maramureșului. Pe lângă producția de înghețată artizanală și torturi de înghețată, proiectul propune activități educative și comunitare, degustări și ateliere care să apropie consumatorii de producătorii locali. “Gelateria Chupetta ilustrează astfel un model în care dezvoltarea unei mici afaceri poate genera beneficii economice și sociale în același timp, obiectivele asumate urmând să fie validate prin rezultatele implementării” a declarat Adrian Dan Pop, antreprenor in economia sociala din Maramures.
Oportunități pentru comunitățile rurale
Pentru mediul rural românesc, economia socială poate reprezenta o oportunitate de dezvoltare economică într-un context marcat de migrația forței de muncă, îmbătrânirea populației și accesul limitat la locuri de muncă și servicii.
O întreprindere socială poate contribui la păstrarea valorii economice în comunitate: angajează persoane din localitate, achiziționează produse de la furnizori din apropiere, creează cerere pentru servicii locale și poate reinvesti o parte importantă a rezultatelor sale în obiective sociale.
Impactul poate depăși astfel dimensiunea unei singure afaceri. Un loc de muncă oferit unei persoane care întâmpină dificultăți de angajare înseamnă nu doar un venit, ci și posibilitatea dobândirii unor competențe, a independenței economice și a participării active la viața comunității.
În același timp, economia socială creează oportunități pentru antreprenorii care doresc să își dezvolte afacerile într-un mod responsabil, valorificând resursele, tradițiile și potențialul economic al regiunii în care activează.
De la finanțarea europeană la sustenabilitatea economică
Una dintre principalele provocări pentru întreprinderile sociale rămâne capacitatea de a funcționa independent după încheierea perioadei de finanțare.
Sprijinul nerambursabil poate facilita achiziționarea echipamentelor, pregătirea angajaților și lansarea unei activități economice, însă succesul pe termen lung depinde de competitivitatea produselor, accesul la clienți, calitatea managementului și capacitatea întreprinderii de a genera venituri suficiente pentru susținerea activității.
Dezvoltarea economiei sociale presupune, prin urmare, mai mult decât acordarea de finanțări. Este nevoie de parteneriate cu mediul de afaceri, acces la piețe și rețele de distribuție, consultanță și formare antreprenorială, dar și de o mai bună înțelegere a rolului întreprinderilor sociale în economia locală.
Economia socială nu este o alternativă la economia de piață, ci o modalitate de a folosi mecanismele acesteia pentru a produce și valoare socială. Iar exemplele de antreprenoriat social dezvoltate în comunitățile din România arată potențialul unui model în care inițiativa privată, solidaritatea și responsabilitatea față de comunitate pot contribui împreună la dezvoltarea economică durabilă.
Pentru România, provocarea următorilor ani va fi transformarea întreprinderilor sociale finanțate prin programe europene în afaceri viabile, capabile să păstreze locurile de muncă, să își extindă activitatea și să genereze impact pozitiv mult după încheierea proiectelor care le-au făcut posibile.




















