Glicemia reprezintă nivelul de zahăr din sânge, care este esențial pentru a furniza energie organismului, iar fluctuațiile sale pot conduce la două afecțiuni opuse, dar la fel de periculoase: hiperglicemia (nivel crescut de zahăr în sânge) și hipoglicemia (nivel scăzut de zahăr în sânge). Este important să cunoaștem diferențele dintre ele și care sunt simptomele care le caracterizează.

Ce este hiperglicemia

Hiperglicemia apare atunci când nivelul de glucoză din sânge este prea ridicat. Această situație se întâlnește frecvent la persoanele cu diabet, dar poate afecta și indivizi fără diabet, în anumite situații, cum ar fi stresul excesiv sau alimentația excesivă cu carbohidrați simpli.

Cauze comune ale hiperglicemiei:

• Consumul excesiv de alimente bogate în zahăr și carbohidrați
• Lipsa activității fizice regulate
• Doze insuficiente de insulină (la diabetici)
• Stres sau infecții care cresc rezistența la insulină
• Ce este hipoglicemia

Hipoglicemia este termenul folosit pentru a descrie un nivel anormal de scăzut al glicemiei. De obicei, apare la persoanele care folosesc insulină sau medicamente pentru diabet, dar îi poate afecta și pe cei fără diabet, în anumite circumstanțe.

Cauzele hipoglicemiei:

• Săritul peste mese sau întârzierea acestora
• Activitate fizică intensă, fără aport suficient de carbohidrați
• Consumul excesiv de alcool fără alimente
• Doze excesive de insulină sau medicamente pentru diabet

Atât hiperglicemia cât și hipoglicemia pot fi afecțiuni de sine stătătoare, cât și simptome ale diabetului, alături de alte semne pe care le dă organismul.

Simptomele diabetului

Sete excesivă și gură uscată

Când nivelul zahărului din sânge este ridicat, organismul încearcă să elimine excesul prin urină, ceea ce poate duce la deshidratare.

Urinare frecventă și în cantități mari

Rinichii lucrează intens pentru a elimina excesul de zahăr din sânge, ceea ce duce la o creștere a producției de urină. Dacă observi că urinezi frecvent, mai ales în timpul nopții, este important să consulți un medic.

Pierdere neintenționată în greutate

Organismul nu poate folosi zahărul din sânge pentru energie, astfel încât începe să descompună grăsimea și mușchii pentru a obține combustibil. Acest lucru poate duce la o scădere bruscă în greutate, în ciuda unei alimentații normale sau chiar crescute.

Foame excesivă și creșterea poftei de mâncare

Atunci când celulele nu primesc suficientă energie din cauza lipsei de insulină sau a rezistenței la insulină, organismul încearcă să compenseze acest lucru, prin creșterea apetitului.

Oboseală și slăbiciune

Când zahărul rămâne în sânge în loc să fie transformat în energie, organismul se simte epuizat. Dacă simți o oboseală neobișnuită și constantă, este recomandat să faci un control medical.

Vedere încețoșată

Hiperglicemia poate provoca vederea încețoșată sau distorsionată. Dacă această problemă persistă, este necesar un control oftalmologic pentru a exclude sau confirma prezența diabetului.

Vindecarea lentă a rănilor și infecții frecvente

Persoanele cu diabet au adesea un timp mai lung de vindecare a rănilor și sunt mai predispuse la infecții, în special la nivelul pielii, gurii și zonei genitale. Dacă observi că rănile se vindecă greu sau apar infecții frecvente, este important să faci un test de glicemie la medicul tău.

Transpirații reci

Sunt un semn al stresului fizic resimțit de organism în momentul unei scăderi bruște a glicemiei. Atunci când glicemia scade, organismul răspunde activând sistemul nervos simpatic, responsabil de reacțiile la stres. Acest lucru poate duce la eliberarea de adrenalină, care stimulează glandele sudoripare și provoacă transpirația rece.

Amorțeală și furnicături la nivelul extremităților

Neuropatia diabetică, o complicație a diabetului, poate provoca amorțeală, furnicături sau durere la nivelul mâinilor și picioarelor. Aceste simptome apar din cauza deteriorării nervilor provocate de nivelurile ridicate de zahăr din sânge.

Alte boli metabolice care afectează modul în care organismul folosește alimentele pentru a produce energie

Nu doar diabetul este cauza unor fluctuații ale nivelului de glicemie, ci și alte boli metabolice. În urma unei consultații nutriționale, medicul diabetolog poate determina despre ce afecțiune este vorba, bazându-se pe anamneză și analize specifice.

Sindromul metabolic: o combinație de factori de risc precum hipertensiunea arterială, niveluri ridicate de trigliceride, scăderea colesterolului HDL („colesterolul bun”), obezitate abdominală și niveluri crescute de zahăr în sânge.

Dislipidemia: niveluri anormale de lipide în sânge, cum ar fi colesterolul LDL („colesterolul rău”) crescut sau trigliceridele ridicate.

Obezitatea: acumularea excesivă de grăsime corporală care poate duce la complicații metabolice.

Hiperuricemia: niveluri crescute de acid uric în sânge, asociate cu guta.

Aceste tulburări sunt adesea interconectate și pot apărea împreună, amplificând riscul de boli cardiovasculare și alte complicații.