Sursa foto: Shutterstock

Diabetul este o afecțiune care afectează persoane de toate vârstele. Există mai multe forme de diabet, cel de tip 2 este cel mai frecvent. O combinație de strategii de tratament poate ajuta pacientul să gestioneze această afecțiune pentru a duce o viață sănătoasă și a preveni complicațiile. Îți spunem, în acest articol, tot ce trebuie să stii despre diabet. Dacă te confrunți cu manifestări neobișnuite, consultă întotdeauna medicul.

Ce este diabetul?

Diabetul este o afecțiune care apare atunci când nivelul zahărului din sânge (glucoza) este prea ridicat. Se dezvoltă atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină, nu produce deloc sau când organismul nu răspunde corespunzător la efectele insulinei. Diabetul afectează persoane de toate vârstele. Cele mai multe forme de diabet sunt cronice (pe tot parcursul vieții) și toate formele de diabet pot fi gestionate cu medicamente și/sau modificări ale stilului de viață.

Glucoza (zahărul) provine în principal din carbohidrații din alimentele și băuturile dumneavoastră. Este sursa de energie pe care o folosește organismul. Sângele transportă glucoza către toate celulele corpului, pentru a fi folosită ca sursă de energie. Atunci când glucoza ajunge în fluxul sanguin, are nevoie de hormonul insulină pentru a ajunge la destinația finală. Dacă pancreasul nu produce suficientă insulină sau dacă organismul nu o utilizează în mod corespunzător, glucoza se acumulează în sânge, provocând un nivel ridicat de zahăr în sânge (hiperglicemie). În timp, o glicemie constant ridicată poate cauza probleme de sănătate, cum ar fi boli de inimă, leziuni nervoase și probleme oculare.

Denumirea tehnică a diabetului este diabet zaharat. O altă afecțiune are în comun termenul „diabet” – diabetul insipid – dar sunt afecțiuni diferite. Ambele se numesc „diabet” pentru că ambele cauzează sete crescută și urinare frecventă. Diabetul insipid este mult mai rar decât diabetul zaharat.

Care sunt tipurile de diabet?

Există mai multe tipuri de diabet. Cele mai frecvente forme includ:

• diabet de tip 2: organismul nu produce suficientă insulină și/sau celulele corpului nu răspund în mod normal la insulină (rezistență la insulină). Acesta este cel mai frecvent tip de diabet. Afectează în principal adulții, dar îl pot avea și copiii.
• prediabet: este stadiul de dinaintea diabetului de tip 2. Nivelul de glucoză din sânge este mai ridicat decât în mod normal, dar nu suficient de ridicat pentru a fi diagnosticat oficial ca diabet de tip 2.
• diabet de tip 1: este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă și distruge celulele producătoare de insulină din pancreas, din motive necunoscute. Până la 10% dintre persoanele care suferă de diabet au diabet de tip 1. De obicei, este diagnosticat la copii și adulți tineri, dar se poate dezvolta la orice vârstă.
• diabet gestațional: se poate dezvolta în timpul sarcinii. Diabetul gestațional dispare, de obicei, după sarcină. În caz de diabet gestațional, există un risc mai mare de a dezvolta diabet de tip 2 mai târziu în viață.

Alte tipuri de diabet includ:

• diabet de tip 3c: această formă de diabet apare atunci când pancreasul suferă leziuni (altele decât cele autoimune), care îi afectează capacitatea de a produce insulină. Pancreatita, cancerul pancreatic, fibroza chistică și hemocromatoza pot duce la afectarea pancreasului care provoacă diabet. Extirparea pancreasului (pancreatectomie) duce, de asemenea, la diabet de tip 3c.
• diabet autoimun latent la adulți (LADA): rezultă, de asemenea, dintr-o reacție autoimună, dar se dezvoltă mult mai lent decât tipul 1. Persoanele diagnosticate cu LADA au, de obicei, vârsta de peste 30 de ani.
• diabet cu debut la maturitate la tineri (MODY): apare din cauza unei mutații genetice moștenite care afectează modul în care organismul produce și utilizează insulina.
• diabet neonatal: este o formă rară de diabet care apare în primele șase luni de viață. Este, de asemenea, o formă de diabet monogen. Aproximativ 50% dintre bebelușii cu diabet neonatal au forma pe viață numită diabet zaharat neonatal permanent. Pentru cealaltă jumătate, afecțiunea dispare în câteva luni de la debut, dar poate reveni mai târziu în viață. Aceasta se numește diabet zaharat neonatal tranzitoriu.
• diabetul fragil: este o formă de diabet zaharat de tip 1 care se caracterizează prin episoade frecvente și severe de niveluri ridicate și scăzute ale glicemiei. Această instabilitate duce adesea la spitalizare. În cazuri rare, poate fi necesar un transplant de pancreas pentru a trata permanent diabetul fragil.

Simptomele diabetului

Severitatea simptomelor poate varia în funcție de tipul de diabet. Aceste simptome sunt, de obicei, mai intense în cazul diabetului de tip 1 decât în cazul diabetului de tip 2. Simptomele diabetului includ:

• sete crescută (polidipsie) și gură uscată;
• urinare frecventă;
• oboseală;
• vedere încețoșată;
• pierdere inexplicabilă în greutate;
• amorțeală sau furnicături la nivelul mâinilor sau picioarelor;
• răni sau tăieturi cu vindecare lentă;
• infecții frecvente ale pielii și/sau infecții vaginale cu drojdie.

Cauzele diabetului

Cauzele diabetului includ:

• rezistența la insulină: diabetul de tip 2 rezultă în principal din rezistența la insulină.
• boala autoimună: diabetul de tip 1 și LADA apar atunci când sistemul imunitar atacă celulele producătoare de insulină din pancreas.
• dezechilibre hormonale: în timpul sarcinii, placenta eliberează hormoni care provoacă rezistență la insulină. Este posibil să dezvolți diabet gestațional dacă pancreasul nu poate produce suficientă insulină pentru a depăși rezistența la insulină. Alte afecțiuni legate de hormoni, cum ar fi acromegalia și sindromul Cushing, pot provoca, de asemenea, diabet de tip 2.
• afectarea pancreasului: afectarea fizică a pancreasului în urma unei afecțiuni, a unei intervenții chirurgicale sau a unei leziuni, poate avea un impact asupra capacității acestuia de a produce insulină, ceea ce duce la diabet de tip 3c.
• mutații genetice: anumite mutații genetice pot provoca MODY și diabet neonatal.
• utilizarea pe termen lung a anumitor medicamente poate duce, de asemenea, la diabet de tip 2, inclusiv medicamente pentru HIV/SIDA și corticosteroizi.

Care sunt complicațiile diabetului?

Complicațiile acute ale diabetului care pot pune viața în pericol includ:

• starea hiperglicemică hiperosmolară: această complicație afectează în principal persoanele cu diabet de tip 2. Se întâmplă atunci când nivelul de zahăr din sânge este foarte ridicat pentru o perioadă lungă de timp, ceea ce duce la deshidratare severă și confuzie. Necesită tratament medical imediat.
• cetoacidoza legată de diabet: această complicație afectează în principal persoanele cu diabet de tip 1 sau T1D nediagnosticat. Se întâmplă atunci când organismul nu are suficientă insulină. Dacă organismul dumneavoastră nu are insulină, nu poate folosi glucoza pentru energie, așa că în schimb descompune grăsimile. Acest proces eliberează, în cele din urmă, substanțe numite cetone, care fac ca sângele să devină acid. Acest lucru provoacă respirație dificilă, vărsături și pierderea cunoștinței. Cetoacidoza legată de diabet necesită tratament medical imediat.
• scăderea severă a glicemiei (hipoglicemie): apare atunci când nivelul de zahăr din sânge scade sub limita sănătoasă. Hipoglicemia severă este un nivel foarte scăzut al glicemiei. Aceasta afectează în principal persoanele cu diabet care utilizează insulină. Semnele includ vedere încețoșată sau dublă, neîndemânare, dezorientare și convulsii. Necesită tratament cu glucagon de urgență și/sau intervenție medicală.

Problemele cardiovasculare (inima și vasele de sânge) sunt cel mai frecvent tip de complicație a diabetului pe termen lung. Acestea includ:

• boala arterelor coronare;
• atac de cord;
• accident vascular cerebral;
• ateroscleroză.

Alte complicații ale diabetului includ:

• afectarea nervilor (neuropatie), care poate provoca amorțeală, furnicături și/sau durere;
• nefropatie, care poate duce la insuficiență renală sau la nevoia de dializă sau transplant;
• retinopatie, care poate duce la orbire;
• afecțiuni ale piciorului legate de diabet;
• infecții ale pielii;
• amputații;
• disfuncții sexuale datorate afectării nervilor și vaselor de sânge, cum ar fi disfuncția erectilă sau uscăciunea vaginală;
• gastropareză;
• pierderea auzului;
• probleme de sănătate orală, cum ar fi boala gingivală (parodontală);
• diabetul poate afecta și sănătatea mentală. Persoanele cu diabet sunt de două până la trei ori mai predispuse să aibă depresie decât persoanele fără diabet.

Cum se gestionează diabetul?

Aspectele principale ale gestionării diabetului includ:

• monitorizarea glicemiei: monitorizarea glicemiei (glucozei) este esențială pentru a determina cât de bine funcționează planul de tratament actual.
• medicamentele orale pentru diabet: ajută la gestionarea nivelului de zahăr din sânge la persoanele care au diabet, dar care încă produc o anumită cantitate de insulină – în principal persoanele cu diabet de tip 2 și prediabet. Persoanele cu diabet gestațional pot avea nevoie, de asemenea, de medicamente orale.
• insulina: persoanele cu diabet zaharat de tip 1 trebuie să injecteze insulină sintetică pentru a trăi și a gestiona diabetul. Unele persoane cu diabet de tip 2 au nevoie, de asemenea, de insulină. Există mai multe tipuri diferite de insulină sintetică. Fiecare dintre ele începe să acționeze cu viteze diferite și durează în corpul dumneavoastră pentru perioade diferite de timp.
• dieta: planificarea meselor și alegerea unei diete sănătoase pentru sunt aspecte esențiale ale gestionării diabetului, deoarece alimentele au un impact considerabil asupra glicemiei.
• exercițiile fizice: activitatea fizică crește sensibilitatea la insulină (și ajută la reducerea rezistenței la insulină), astfel încât exercițiile fizice regulate reprezintă o parte importantă a managementului pentru toate persoanele cu diabet.

Cum poate fi prevenit diabetul?

Nu pot fi prevenite formele autoimune și genetice de diabet. Dar există câteva măsuri pe care le poți lua pentru a reduce riscul de a dezvolta prediabet, diabet de tip 2 și diabet gestațional, inclusiv:

• consumă o dietă sănătoasă, cum ar fi dieta mediteraneană;
• fii activi din punct de vedere fizic. Încearcă să faci 30 de minute pe zi, cel puțin cinci zile pe săptămână;
• păstrează o greutate sănătoasă;
• gestionează stresul;
• limitează consumul de alcool;
• dormi cel puțin 7 ore pe noapte;
• renunță la fumat;
• Ia medicamente conform indicațiilor medicului pentru a gestiona factorii de risc existenți pentru bolile de inimă.

A fi diagnosticat cu diabet este un eveniment care schimbă viața, dar nu înseamnă că pacientul nu poate avea o viață fericită și sănătoasă. Gestionarea diabetului implică o îngrijire consecventă. Deși la început va fi probabil mai complicat, în timp vei înțelege cum să gestionezi această afecțiune.