9 MAI este a 129-a zi a calendarului gregorian.
Evenimente
1087: Pomenirea mutării moaștelor sfântului Nicolae de la Mira la Bari, în anul 1087, când regiunea Mira Lichiei a căzut în mâinile turcilor.
1502: Cristofor Columb a părăsit Spania pentru cea de-a patra și ultima călătorie către „Lumea Nouă”.
1877: Mihail Kogălniceanu citește în Adunarea Deputaților Declarația de Independență a României. Această zi va deveni Ziua Independenței în România.
1945: La cartierul general sovietic din Berlin s-a semnat actul de capitulare necondiționată a Germaniei – act care a marcat sfârșitul celui de–al doilea război mondial pe teatrul european de război (dar nu și în Asia).
Actul capitulării a fost semant la scurtă vreme după ora 0:00 a zilei de 8 mai într-o suburbie a Berlinului. Ceremonia semnării a avut loc într-o vila din Karlshorst, unde se află în zilele noastre Muzeul Rus de război. Reprezentanții URSS, Regatului Unit, Franței și SUA au sosit la scurtă vreme după miezul nopții. După ce mareșalul Jukov a deschis ceremonia, reprezentanții germani au semnat Actul final al capitulării necondiționate a Germaniei, care a intrat în acțiune la ora 23:01 ora Europei Centrale. Reprezantanți:
- Uniunea Sovietică: Mareșal Gheorghi Jukov din partea Comandamentului Suprema la Armatei Roșii; .
- Regatul Unit: adjunctul Comandantului Suprem al Forțelor Expediționare Aliate, Mareșal al RAF Arthur William Tedder;
- Franța: General Jean de Lattre de Tassigny, comandant al Armatei I franceze;
- Statele Unite: General Carl Spaatz, comandantul Forțelor Aeriene Strategice ale SUA;
- Germania Nazistă:
- Amiralul Hans-Georg von Friedeburg, comandantul suprem al Kriegsmarine;
- General-colonel Hans-Jürgen Stumpff, reprezentant al Luftwaffe;
- Feldmareșalu Wilhelm Keitel, șeful Statului Major al Oberkommando der Wehrmacht.
Uniunea Sovietică nu a fost de acord cu participarea reprezentantului Poloniei la ceremonia de semnare a capitulării. (FOTO)
1946: Regele Victor Emanuel al III-lea al Italiei abdică în favoarea fiului său Umberto al II-lea, dar Umberto va domni doar o lună.
1950: Robert Schuman, ministrul de externe al Franței, a propus formarea C.E.C.O..
1960: SUA au devenit primul stat care a legalizat pilula contraceptivă.
1974: Comitetul juridic al Camerei Reprezentanților din Statele Unite a început audierea martorilor în vederea declanșării procedurii de destituire a președintelui Richard Nixon.
1978: Fostul prim-ministru italian creștin democrat Aldo Moro a fost ucis după 55 de zile de la răpire de către grupul terorist „Brigăzile Roșii” (Brigate Rosse).
1979: La cea de–a XII–a ediție a Campionatului european de gimnastică de la Copenhaga, Nadia Comăneci a câștigat, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut și intră în posesia trofeului – performanță unică în istoria competiției.
1980: În Iran, Ayatollahul Khomeini a aprobat în calitate de șef al statului, noua stemă de stat, unde poate fi citită și semnătura stilizată a cuvântului Allah.
1990: În Piața Universității, 68 oameni au făcut greva foamei pentru susținerea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara.
1993: Inaugurarea noului Memorial al victoriei, înălțat pe dealul Poklonnâi din Moscova.
1994: Nelson Mandela a fost ales drept primul președinte de culoare al Africii de Sud.
1994: Senatul Statelor Unite ale Americii a dat undă verde aderării României la Alianța Nord–Atlantică.
Nașteri
1147: Minamoto no Yoritomo, fondator japonez și primul shogun al Shogunatului Kamakura al Japoniei (d. 1199)
1170: Valdemar al II-lea al Danemarcei (d. 1241)
1439: Papa Pius al III-lea (d. 1503)
1837: Adam Opel, inginer și industrialist german (d. 1895)
1883: José Ortega y Gasset, filosof, scriitor spaniol (d. 1955)
1895: Lucian Blaga, poet, dramaturg, filozof și eseist român (d. 1961)
1920: Richard Adams, scriitor britanic (d. 2016)
1936: Glenda Jackson, actriță și politiciană americană
1939: Ion Țiriac, jucător român de tenis, om de afaceri
1945: Marius Țeicu, compozitor român
1946: Candice Bergen, actriță americană
1949: Billy Joel, muzician american
1962: Dave Gahan, muzician englez, vocalist trupa „Depeche Mode”
1970: Viorica Daniela Silivaș (născută la 9 mai 1972, Deva, județul Hunedoara) este o gimnastă română de valoare mondială, celebră pentru cucerirea a șase medalii (trei de aur, două de argint și una de bronz la Jocurile Olimpice de vară din 1988 (Seul, Coreea de Sud).
Decese
1657: William Bradford, guvernatorul coloniei Plymouth din Massachusetts (n. 1590)
1805: Friedrich von Schiller, dramaturg, poet, prozator, estetician și istoric literar german (n. 1759)
1850: Joseph Louis Gay-Lussac, fizician și chimist francez (n. 1778)
1914: Paul Héroult, fizician francez (n. 1863)
1918: George Coșbuc, poet român (n. 1866)
1931: Albert Abraham Michelson, fizician de origine germană, laureat al Premiului Nobel (n. 1852)
1946: Pompiliu Constantinescu, critic literar român (n. 1901)
1963: Alexandru Rusu, episcop greco-catolic și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (n. 1884)
1966: Alfred Mendelsohn, compozitor, pedagog și dirijor (n. 1910)
1978: Aldo Moro, politician italian (n. 1916)
1991: Rudolf Serkin, pianist de origine austriacă (n. 1903)
2007: Marcel Marcian, prozator din România (n. 1914)
Sărbători
Uniunea Europeană: Ziua Europei
CSI (anterior în URSS): Ziua Victoriei