18 DECEMBRIE În România, în cei 500 de ani de sclavie, romii au fost divizaţi pe bresle meşteşugăreşti, rezultând neamuri precum geambaşii, rudarii, cocalarii, gaborii sau fierarii, informează Libertatea.
18 DECEMBRIE Revista National Geographic a realizat o clasificare a ţiganilor, bazându-se pe o cercetare coordonată de sociologii Elena şi Cătălin Zamfir.
Geambaşii
Ocupaţie: Comerţul cu cai.
Istoric: Deşi aproape dispăruse, neamul lor a înregistrat un uşor reviriment în ultimii 15 ani prin judeţele Arad, Braşov sau Brăila.
Specific: Specialişti în vindecarea animalelor.
Vătraşii
Ocupaţie: Diverse munci pe lângă curţile boiereşti sau mănăstiri; agricultura.
Istoric: Au fost legaţi de pământ dinainte de dezrobire şi de reforma agrară din 1864.
Specific: Şi-au schimbat primii modul de viaţă tradiţional şi au renunţat la limba ţigănească.
Lăutarii
Ocupaţie: Muzica.
Istoric: Sunt un neam desprins din vătraşi pe la mijlocul secolului trecut.
Specific: Lăutarii din mediul rural cântau la sărbători şi erau agricultori. La oraş, erau mai specializaţi şi mai înstăriţi. Unii dintre cei mai talentaţi au ajuns artişti consacraţi.
Rudarii
Ocupaţie: Căutarea şi prelucrarea aurului şi a lemnului şi culesul fructelor de pădure.
Istoric: De pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când găsirea aurului a devenit anevoioasă, s-au dedicat prelucrării lemnului.
Specific: Rudarii sunt descendenţii străvechilor aurari din India.
Cocalarii
Ocupaţie: Fabricau obiecte din oase de animale (piepteni, mânere, ornamente etc.)
Istoric: După ce, odată cu industrializarea, produsele lor n-au mai avut căutare, au devenit gunoieri sau negustori de fulgi de păsări şi de vase de bucătărie.
Specific: Cocalarii sunt urmaşii prelucrătorilor de fildeş din India.
Spoitorii
Ocupaţie: Spoirea (cositorirea) de vase; cerşitul.
Istoric: După colectivizarea forţată începută în anii ’50, cei mai mulţi au devenit agricultori.
Specific: Sunt urmaşii rromilor veniţi din Turcia. Erau printre cei mai săraci ţigani.
Florarii
Ocupaţie: Comerţul cu flori.
Istoric: Sunt un neam relativ nou, care a apărut în perioada interbelică.
Specific: Sunt romi relativ bogaţi.
Fierarii
Ocupaţie: Confecţionarea de unelte şi obiecte din fier.
Istoric: Au deţinut monopolul prelucrării fierului în tot Evul Mediu. În secolul trecut, mulţi au devenit agricultori sau muncitori în industrie. După ’89, puţinii fierari rămaşi la sate fac căruţe şi unelte.
Specific: Au fost înstăriţi, printre primii sedentarizaţi. Au renunţat la limba ţigănească.
Căldărarii
Ocupaţie: Confecţionarea de căldări, tigăi, oale şi alambicuri din aramă şi din aluminiu.
Istoric: De la începuturi au trăit în corturi, călătorind în căruţe colorate. Sunt ultimul neam de ţigani care au fost sedentarizaţi.
Specific: La căldărari se păstrează poziţia de bulibaşă şi încă se practică judecata membrilor comunităţii de către bătrâni.
Gaborii
Ocupaţie: Comerţ, tinichigerie, profesii moderne.
Istoric: Sunt rromi ardeleni, care şi-au luat numele după proprietarul moşiei unde au lucrat. Nu e un neam cu o meserie anume.
Specific: Bărbaţii îşi poartă cu mândrie celebrele pălării negre.
Argintarii
Ocupaţie: Confecţionarea de podoabe.
Istoric: Erau excelenţi meseriaşi, fiind văzuţi ca o elită a neamurilor ţigăneşti. În prezent mai sunt puţini în Muntenia şi în Dobrogea.
Specific: În cadrul comunităţii se practică încă judecata şi căsătoria tradiţionale.
Ursarii
Ocupaţie: Dresau urşi.
Istoric: Strămoşii lor au fost magicieni, dresori şi saltimbanci. În Evul Mediu, îşi câştigau traiul colindând localităţile cu ursul. După ce această îndeletnicire a dispărut, la începutul secolului trecut, ursarii au învăţat din meseriile altor neamuri.
Specific: După sedentarizare, s-au aşezat în grupuri relativ compacte, păstrându-şi limba şi tradiţiile.
