La Săptămâna Verde de la Berlin Maramureşul a promovat România. Acum conducerea CJ speră ca turiştii să dea năvală în Maramureş

1
312

Este absolut logic că la Berlin Maramureşul s-a  reprezentat în primul rând pe sine şi apoi ţara din care face parte. Normal ca actuala conducere a Consiliului Judeţean să aibă numai cuvinte de laudă despre  excursia pe care au făcut-o la Berlin, însă toate aceste deplasări ar fi bine să se regăsească în numărul de turişti pe care judeţul îi va avea în acest an. Pentru că altfel aceste deplasări nu îşi au rostul, fiind o pierdere de vreme (sau pe aproape). Dar şi de bani.

La cea de-a 79-a ediţie a „Grune Woche” – Expoziţia Internaţională pentru Industrie Alimentară şi Horticultură de la Berlin – mai mult de jumătate din suprafaţa alocată standului României a fost destinată Maramureşului.

“E un semn că Maramureşul este şi va rămâne vârful de lance al culturii tradiţionale româneşti, că eleganţa, calitatea şi bunul-gust  care se regăsesc în costumele, muzica tradiţională maramureşeană, în dansurile noastre, în produsele culinare şi în atitudinea oamenilor, vor fi întotdeauna la înălţime. Maramureşul a promovat România.

“Prin urmare, ministrul Agriculturii din Germania a zăbovit îndelung la standurile noastre, a degustat din produsele din Maramureş şi a apreciat costumele şi muzica populară. O serie de oficialităţi germane au vizitat standul Maramureşului, s-au prins în horă alături de dansatorii Ansamblului Naţional Folcloric „Transilvania” din Baia Mare.

De asemenea, ministrul secretar de stat în Ministerul Agriculturii – Daniel Botănoiu, dar şi Ambasadorul României la Berlin – Lazăr Comănescu au vizitat standul Maramureşului, au degustat din produse şi au vorbit cu fiecare producător în parte. Participarea delegaţiei maramureşene a fost organizată de Consiliul Judeţean Maramureş”, a declarat Dana Gagniuc, purtător de cuvânt al CJ Maramureş, prezent şi el la Berlin.

•  Străinii interesaţi de produsele româneşti
Maria Zapca a venit cu ţesături şi cusături, cu costume tradiţionale din Săpânţa, cu zgărdane şi mărgele, dar şi cu păpuşi îmbrăcate în costume populare. Este una din creatoarele care nu face rabat de la tradiţie, care  ţese, împleteşte şi coase doar cu materiale naturale– lână şi bumbac. „Străinii sunt interesaţi în special de papucii din lână, de ciorapii tricotaţi în casă, de ştergarele din bumbac şi de tot ce este făcut din materiale naturale.” – spune Maria Zapca

Daniel Leş – cu alura sa de dac liber – a fost unul din punctele de atracţie ale standului. „Ceramica mea este realizată după metode folosite pe vremea dacilor. Vasele sunt frecate în interior cu piatră de râu pentru a le închide porii şi după aceea sunt date cu ceară de albine. Decantoarele de vin au atras atenţia în mod special vizitatorilor.” – spune Daniel Leş.
Familia Stauder din Seini şi-a prezentat nu doar produsele din carne şi micii copţi pe plită ci şi povestea familiei.

Nu puţini au fost vizitatorii care au citit afişul – tradus în limba germană – unde se prezintă istoricul, începând cu 1930. Atunci, Stauder Gyula şi-a deschis o carmangerie de capacitate mică, la care lucrau membrii familiei. Activitatea a fost întreruptă în perioada comunistă, când Stauder Gyula a fost deportat, fiind reluată de urmaşii săi.

Familia Firisar a adus şi în acest an fructe uscate, ţăiţei de casă, suc de fructe, dar şi vin de casă servit în cupe elegante din sticlă. Zacuscă de casă, ciuperci şi fructe uscate şi dulceţuri făcute în casă au fost aduse de familia Ciurte. „E prima noastră participare la acest târg şi observ că lumea este interesată de produsele naturale, fără conservanţi. Noi realizăm totul acasă la noi, după metode învăţate de la bunici.” – spune Argil Ciurte.

Sucul natural din mere şi dulceţurile din fructe de pădure ale familiei Pop din Buciumi au avut mare trecere la vizitatori. „Noi nu punem conservanţi, nu adăugăm nimic la gustul natural al produselor. Suntem bucuroşi că străinii apreciază tot ce am expus aici, de la mere până la dulceţurile naturale. Am făcut etichete personalizate pentru fiecare tip de produs. Am venit aici ca lumea să ne cunoască, am venit ca să promovăm Maramureşul.” – susţine Voichiţa Pop.

Ioan Hotea a adus trei sortimente de miere de albină, polen, nuci, siropuri de cătină şi afine, îndulcite cu miere naturală dar şi murături şi zacuscă şi dulceaţă de ardei iute. El susţine că mierea de salcâm are cea mai mare căutare.
Pălinca de Chechiş de la Distileria Voica, ambalată în sticle cu împletituri naturale, prezentate original şi elegant, a fost ca în fiecare an la mare căutare.

Produsele de carne ale carmangeriei Toto au avut succes şi datorită gustului, dar vizitatorii au fost atraşi şi de costumele populare deosebite ale celor doi reprezentanţi. De altfel, fiecare dintre cei prezenţi au fost îmbrăcaţi în costumele populare specifice zonei din care vin.

„Dintre toate sortimentele pe care le-am prezentat, jumările de porc şi brânza de burduf au fost cele mai căutate.” – spune Gheorghe Pop – Universal 91 Vişeu de Sus.

•  Am văzut români plângând la Berlin
Dansatorii de la Ansamblul Naţional Folcloric „Transilvania”, împreună cu orchestra şi cu taragotistul Dumitru Dobrican, au făcut ca muzica şi dansurile din Maramureş să fie în centrul atenţiei. Sute de vizitatori au filmat, au aplaudat şi au dansat împreună cu ei. Pentru românii care locuiesc în Germania, standul României a fost primul loc de vizitat. Au degustat, au vorbit româneşte şi au plâns la muzica lui Dumitru Dobrican.

„Eu sunt foarte mândru că sunt român. Locuiesc aici de trei ani, dar sufletul meu este în România. De fiecare dată plâng când aud muzică românească, de fiecare dată plâng când merg acasă şi păşesc pe pământul României. Felul în care dumneavoastră promovaţi România este extraordinar. Dacă străinii ar avea răbdare să ne cunoască, s-ar schimba percepţia despre România.” – susţine Nicolae Nemet. El este arheolog, originar din Turda şi locuieşte acum în Berlin.

• Preşedintele Zamfir Ciceu s-a întâlnit cu consilierii de imagine ai deputatului din Regiunea Sachsen-Anhalt
Prezent la Berlin, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu, s-a întâlnit cu Thomas Metan şi cu ing. Bernhard Bethe – reprezentanţi ai  MMB Consulting şi consilieri pe probleme de imagine ai deputatului din Regiunea Sachsen-Anhalt Lars Zimmer.

„Partenerii de dialog au sugerat că Maramureşul ar trebui să fie mai prezent la târgurile de turism, pentru ca noi românii să fim percepuţi aşa cum suntem. României i s-a făcut multă imagine negativă, şi e important să ieşim în lume cu tot ce avem mai bun, cu tradiţii, cultură şi cu produse de calitate.”  – susţine preşedintele Zamfir Ciceu.  Partenerii germani sunt interesaţi de proiecte şi parteneriate cu Maramureşul în domenii precum turismul, cultura, energii alternative.

 

1 COMENTARIU

  1. Incredibil ce greseala de strategie! De ce nu au dus tipterii din Viseu? E drept, a fost Mocanita, dar tipterii? Chiar ca ar fi avut succes la nemti.

LĂSAȚI UN MESAJ