Şi după aceasta a ieşit şi a văzut un vameş, cu numele Levi, care şedea la vamă, şi i-a zis: Vino după Mine. Şi, lăsând toate, el s-a sculat şi a mers după El. Şi I-a făcut Levi un ospăţ mare în casa sa. Şi era mulţime multă de vameşi şi de alţii care şedeau cu ei la masă. Dar fariseii şi cărturarii lor murmurau către ucenicii Lui, zicând: De ce mâncaţi şi beţi împreună cu vameşii şi cu păcătoşii? Şi Iisus, răspunzând, a zis către ei: N-au trebuinţă de doctor cei sănătoşi, ci cei bolnavi. N-am venit să chem pe drepţi, ci pe păcătoşi la pocăinţă. (Luca 5, 27-32)

Când Domnul Iisus Hristos a chemat la treapta apostoliei pe cei doisprezece Ucenici ai Săi, a ştiut sufletul fiecăruia. A cunoscut ce era în sufletul lui Petru, al lui Toma, al lui Ioan sau al lui Iuda Iscarioteanul.

În multe rânduri Domnul Hristos S-a rugat pentru Ucenicii Săi pentru ca aceştia să poată birui încercările venite din partea celui rău. Chemarea la apostolie a Ucenicilor a fost în primul rând un act de smerenie, dar şi de devotament.

Matei-Levi, vameşul amintit, a fost chemat într-un mod mai aparte. Numele său înseamnă: Levi – leu, iar Matei – dăruit de Dumnezeu. Matei era vameş, iar iudeii îi dispreţuiau pe vameşi deoarece aceştia erau în slujba ocupanţilor romani. Acestui om blamat, Hristos i-a spus: „Vino după Mine!”. Matei L-a urmat şi din vameş a devenit apostol.

Prima carte a Noului Testament este Evanghelia scrisă de Matei. El mărturiseşte că în Iisus Hristos se împlinesc profeţiile din Vechiul Testament şi că El este Mesia Cel prezis şi aşteptat. (Pr. Dumitru Păduraru)