24 APRILIE este a 114-a zi a calendarului gregorian.

Evenimente

1184 î.Hr.: Războiul troian: Potrivit legendei, grecii intră în Troia folosind un cal.

1434: Prima atestare documentară a funcției de spătar la Curtea Moldovei – funcție de înalt demnitar, care purta, la festivități, sabia și buzduganul domnului.

1558: Maria Stuart, regină a Scoției se căsătorește cu Delfinul Franței, François, la Notre Dame de Paris.

1800: Președintele american John Adams semnează un act prin care era alocată suma de 5000$ în vederea achiziționării de cărți „pentru uzul Congresului”. Astfel, s-au pus bazele Bibliotecii Congresului SUA.

1870: S–a pus piatra de temelie a Capelei Sf. Elisabeta, ale carei picturi murale au fost executate în 1874 de Gheorghe Tăttărescu.

1877: Începe războiul ruso–turc, la care ia parte și România, dornică să–și consfințească independența de stat deplină.

1898: SUA invadează Cuba, declanșând Războiul Hispano-American care se încheie prin Tratatul de pace de la Paris (10 decembrie 1898), prin care Cuba este proclamată independentă.

1915: Începe genocidul armean, în care două milioane de armeni sunt uciși de către otomani. Genocidul armean a fost comis între aprilie 1915 până în iulie 1916 sau chiar 1923, în care două treimi dintre armenii care trăiau pe teritoriul de astăzi al Turciei au pierit în urma deportărilor, foametei și masacrelor^⁠ de mare magnitudine. A fost planificat și executat de către partidul de la putere la momentul respectiv, Comitetului Uniunii și Progresului (CUP), mai bine cunoscut sub numele de „Junii Turci”, compusă în special din triumviratul de ofițeri,^⁠ Talaat Paşa, Enver Paşa și Jemal Paşa^⁠, care conduceau Imperiul Otoman implicat la acea dată în Primul Război Mondial alături de Puterile Centrale. Genocidul a costat viețile a aproximativ un milion două sute de mii de armeni din Anatolia și Armenia de vest^⁠.

Deportările și masacrele au fost pregătite și organizate de la Constantinopol, capitala de atunci a Imperiului, și implementate la nivel local de către liderii din diverse districte și provincii. Fiecare birou local era responsabil pentru colectarea armenilor din aria sa administrativă, apoi soldații și jandarmii otomanii escortau convoaiele până în deșert în „marșurile morții^⁠” și comiteau ei înișiși asasinate, sau dădeau frâu liber violenței grupurilor de bandiți înarmați, în cea mai mare parte kurzi. Mulți criminali, grupați în ceea ce va fi cunoscut sub numele de „Organizația specială^⁠” au fost eliberați de către autorități în acest scop.

Politica de recunoaștere a acestui genocid la nivel mondial este încă subiect de dezbatere și controverse, din cauza negaționismului genocidului^⁠, mai ales în Turcia. În octombrie 2015, genocidul este recunoscut de către parlamentele celor douăzeci și nouă de țări. (FOTO)

1916: A început la Dublin, revolta de Paști; repede înăbușită, mișcarea a avut un rol determinant în modificarea statutului Irlandei, ca republică independentă.

1918: Tratatul de pace de la București, dintre România, pe de o parte și Germania, Austro–Ungaria, Bulgaria și Turcia, pe de altă parte. Pacea, înrobitoare pentru țara noastră, nu a fost niciodată ratificată de către regele Ferdinand, tratatul devenind nul.

1945: Al Doilea Război Mondial: A început Bătălia de la Halbe în pădurea Spree, lângă orășelul Halbe, în sud-estul Berlinului și s-a terminat cu victoria sovieticilor.

1967: Cosmonautul sovietic Vladimir Komarov moare în naveta Soyuz 1 când parașuta nu se deschide. Este primul om care moare în timpul misiunilor spațiale.

1998: Sârbii aprobă prin referendum (94,73%) respingerea de către președintele Slobodan Miloșevici a unei medieri a conflictului din Kosovo, propuse de comunitatea internațională.

2001: S–a desfășurat „Gala Hagi”, marcând retragerea lui Gică Hagi – „unul dintre cei mai buni fotbaliști români din toate timpurile”.

2002: Eugen Simion a primit distincția Doctor Honoris Causa din partea Universității din Craiova

Nașteri

1533: Wilhelm Taciturnul (d. 1584)

1794: Mihail Sturza, Domn al Moldovei (d. 1884)

1845: Carl Spitteler, scriitor elvețian, laureat al Premiului Nobel (d. 1924)

1856: Philippe Pétain, mareșal francez (d. 1951)

1911: Eugen Jebeleanu, poet român (d. 1991)

1919: Mihu Dragomir (Mihail G. Dragomirescu), poet român (d. 1964)

1932: Florin Pucă, artist plastic din România (d. 1990)

1934: Shirley MacLaine, actriță americană

1942: Barbara Streisand, actiță, cântăreață americană

1945: Doug Clifford, toboșar și compozitor american (Creedence Clearwater Revival)

1947: Roger D. Kornberg, chimist american, laureat Nobel

1952: Jean-Paul Gaultier, designer francez de modă

Decese

1342: Papa Benedict al XII-lea (n. 1285)

1679: Ludovic al VI-lea, Landgraf de Hesse-Darmstadt (n. 1630)

1731: Daniel Defoe, scriitor englez (n. 1660)

1953: Gheorghe I. Brătianu, istoric, om politic român (n. 1898)

1960: Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1879)

1980: Alejo Carpentier, scriitor cubanez (n. 1904)

1995: Gilda Marinescu, actriță română (n. 1933)

1996: Mircea Ciobanu, poet și prozator (n. 1940)

1967: Vladimir Komarov, cosmonaut sovietic (n. 1927)

2005: Ezer Weizman, politician israelian (n. 1924)

2008: Cezar Ivănescu, poet român (n. 1941)

2008: Marcel Chirnoagă, grafician român (n. 1930)

Sărbători

Ziua Mondială a Protecției Animalelor de Laborator

Armenia—Ziua victimelor genocidului religios din anul 1915